ICCJ: Faptele ministrului Ridzi, de o „gravitate extremă”: a încercat să DISTRUGĂ PROBELE

Instanța supremă a redactat motivarea deciziei prin care Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupție, în dosarul manifestărilor organizate în 2009 de Ziua Națională a Tineretului.
În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecători – Iulian Dragomir, Rodica Cosma și Francesca Vasile – arată că faptele fostului demnitar și ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticorupție, dar și de cele rezultate pe parcursul cercetării judecătorești.

De asemenea, cei trei magistrați explică în detaliu de ce fostul ministru și ceilalți inculpați din dosar au fost condamnați la pedepse cu executare sau cu suspendare.

„Înalta Curte mai are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuțiilor de serviciu s-a materializat și în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naționale a Tineretului pentru realizarea și difuzarea unor produse publicitare prin care și-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice și cu respectarea dispozițiilor legale”, se arată în documentul instanței.

Judecătorii arată că faptele Monicăi Iacob Ridzi sunt de o „gravitate extremă” și descriu tabloul infracțional conturat la nivelul ministerului drept unul „dezolant”.

„Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracțional din speță se înscriu cu o egală gravitate extremă infracțiunile informatice săvârșite de inculpații Iacob-Ridzi Monica-Maria și Mărcuță Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză și care evidențiază de altfel persistența fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracțiunilor deja comise, sens în care din dispoziția acesteia, coinculpatul Mărcuță Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorită conținutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meșină Dan Paul – specialist IT, pentru a șterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate și folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declarația martorului susmenționat dată sub prestare de jurământ în fața instanței de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracțional dezolant al activităților infracționale ce se comiteau în Ministerul Tineretului și Sportului chiar și după declanșarea scandalului public național cu referire la aceleași fapte)”, notează cei trei judecători.

ICCJ mai arată în motivare că gravitatea faptelor este dată de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverența infracțională a inculpaților nominalizați, cât și de pluralitatea de infractori din dosar.

Judecătorii mai spun că au avut în vedere fiecare aspect circumstanțial ce ține de persoana celor inculpați în acest caz, precum informații apte să circumstanțieze persoana inculpaților, ca și nevoia de reeducare și posibilitatea lor de reinserție socială după executarea unei sancțiuni de drept penal, starea psiho-fizică a fiecăruia, particularitățile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpaților înainte și după săvârșirea infracțiunii, faptul că nu au antecedente penale, sunt căsătoriți, unii au copii, au studii universitare în diferite specialități, cu mențiunea că „evaluarea gravității faptelor infracționale trebuie analizată în legătură necesară cu vinovăția și atitudinea psihică față de faptele comise și urmările acestora”.

„Or, din acest ultim punct de vedere, se reține că toți inculpații din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracțiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziția lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârșirea acelorași fapte și care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (…) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existența faptelor infracționale și săvârșirea cu vinovăție în forma intenției a acestora”, se arată în motivare.

Fostul ministru al Tineretului și Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 28 ianuarie, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Națională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

Completul de judecată, format din președintele Iulian Dragomir și judecătorii Rodica Cosma și Francisca Vasile, a mai dispus, în cazul Monicăi Iacob Ridzi, și interzicerea unor drepturi timp de trei ani.
Aceeași pedeapsă – respectiv cinci ani de închisoare cu executare și trei ani de interzicere a unor drepturi – a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi.

Paul Diaconu, director general al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a MTS în perioada martie – septembrie 2009, a primit doi ani și jumătate de închisoare cu executare, plus doi ani de interzicere a unor drepturi.

Alături de aceștia au fost condamnați și ceilalți inculpați din dosar la pedepse cu suspendare iar decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanței supreme.

Fostul ministru al Tineretului și Sportului Monica Iacob-Ridzi și alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat și fost ministru al Tineretului și Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupție în formă continuată, participație improprie la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate, participație improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Alături de Ridzi este judecată și Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie – mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupție în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participație improprie la fals intelectual la legea contabilității în legătură cu fapte de corupție în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupție.

În același dosar au mai fost trimiși în judecată Paul Diaconu, director general al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuță, consilier în cadrul Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcției Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcției Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcției Generale Programe, Proiecte și Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcției de Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, și Cristian Marius Negrea, asociat și administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locații din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.